Saracie…sau nu.

Hai să vorbim de sărăcie. Hai să vorbim de cât de săraci suntem.

Nu am avut niciodată bani berechet, să nu mă uit de două ori la preț cănd cumpăram ceva sau să mă dau cu curu’ de pământ că vreau ceva ce nu îmi este util, ci doar un moft. și dacă mi-am permis un moft, știu cât am strans din fese după aceea. știu ce înseamnă să te descurci singur dintr-o sumă de bani/lună pe care unii o cheltuie in 5 secunde punând un singur obiect in coș. Știu cum e să fac sacrificii, știu cum este să dai toți banii care ție ți-ar fi ajuns pe o lună de mâncare doar pentru ca o altă persoană avea nevoie de tine pentru o oră. Știu cum este să îi drămuiești, să te abții, să salivezi după anumite chestii.

Nu o pun în cârca părinților mei, din contră, știu cât și-au luat și ei de la gură să ne facă nouă mici plăceri. Știu că nu le-a fost ușor și mai știu că mereu au încercat să ne fie mai bine. Nu le pot decât mulțumi pentru sacrificiile făcute pentru copiii lor. Și le voi rămâne  mereu recunoscătoare, oriunde ar fi ei, lângă mine sau prin cer, pescuind.

Am prețuit mereu ajutorul celor din jurul meu. Și de multe ori l-am refuzat. Sentimentul de datorie ce îl aveam apoi, de multe ori mă făcea să refuz mâna lor de ajutor. Poate pare o prostie, o tâmpenie dar ăsta era sentimentul. Am trecut prin perioade grele, dar am trecut. Am învățat să prețuiesc puținul. Să îl valorific, să îl împart. Am învățat ce contează cu adevărat și ce este în plus.

Sincer, mă bucur că a fost așa. Acum știu ce înseamnă mult, puțin, necesar, moft.

Mi-am dorit de multe ori ce nu aveam. Mi-am dorit căcături, pe care poate și acum mi le doresc. Nimicuri pentru mulți. Dar, chipurile am crescut si de la o anumită vârstă e rușine să ți le dorești. NU MAI EȘTI COPIL! Ba da, sunt un copil în esența mea. Încă mă mai joc, încă mă mai uit la animații și desene. Nu îmi este rușine de ceea ce sunt. Am fost și sunt fericită cu asta. Nu mă deranjează să mă joc cu câinele în zăpadă, să mă dau în leagăn, să am ceva de pluș cu care mă mai amuz uneori. Nu mă deranjează să folosesc diminutive când simt nevoia să copilaresc. Maturitatea permanentă e groaznică. E plină de oameni triști și bosumflați. Plină de agravări de probleme la care sunt mii de răspunsuri, dar lașitatea primează. Complacerea nu mi-a fost niciodată prietenă. Acceptarea în schimb, a fost blândă cu mine. Răbdarea m-a îmbrațișat de fiecare dată când Timpul nu era de partea mea sau când Vreau Acum mă împingea de la spate. Ințelepciunea nu a fost mereu prezentă, dar când mi-a fost mai greu, m-a ținut de mană. Greul…ah, Greul… mereu prezent și plin de viață. I-am demonstrat mereu ca bate la ușa Mai Binele.

Nu mă înțelegeți greșit, sunt fericită cu viața pe care am avut-o pâna acum. Așa cum a fost ea. Sunt MÂNDRĂ că am avut parte de experiențele de care am avut parte. Sunt liniștită și împăcată. Orice ar veni, știu că fac fața. Chiar dacă mă mai împiedic. La sfarșit, știu că voi fi în picioare când alții se vor târî. NU SUNT SARACĂ. Sunt cea mai bogată persoană. Iubesc, trăiesc, sunt sănătoasă, am prieteni de nădejde, sunt înconjurată de oameni de calitate. Am în față un viitor, cum o vrea el să fie, liniștit, plin de împliniri, greu… nu contează. Dar am în față un viitor căruia îi voi face față, tocmai cu ajutorul trecutului meu. NU SUNT SARACĂ!

Iar dacă o suma de bani mai mare ar însemna să nu fiu fericită, atunci prefer să fiu săracaă financiar și bogată in rest. Fericirea mea contează mai mult decât bogația mea financiară.

Îmi pare extrem de rău că nu sunt pe aceași lungime de undă cu mulți cititori, sau că fac de rușine alți cititori. Asta sunt pană la urma urmei. Sunt o persoană care consideră că puțin suficient este îndeajuns pentru a trăi. Voi lupta pentru mai bine, nu sunt cretină să merg pe principiul că nu ridic un deget să îmi fie mai bine. Dar nu cu orice preț. Sunteți destui în jurul meu care ați făcut asta. Și sunteți nefericiți, plini de probleme, cu o gândire bolnăvicioasă. O să fac ceva ce îmi place, ce să ma facă fericită. M-am săturat de tristețe.

Eu decid să fiu un om bogat. Înțelegeți voi ce vreți🙂

~ by embrionu on 06/02/2014.

Leave a Reply

Fill in your details below or click an icon to log in:

WordPress.com Logo

You are commenting using your WordPress.com account. Log Out / Change )

Twitter picture

You are commenting using your Twitter account. Log Out / Change )

Facebook photo

You are commenting using your Facebook account. Log Out / Change )

Google+ photo

You are commenting using your Google+ account. Log Out / Change )

Connecting to %s

 
%d bloggers like this: